Moștenirea în Moldova: acte, termene și certificatul de moștenitor

Pentru a perfecta o moștenire în Republica Moldova, trebuie să stabilești ce reguli se aplică după data decesului, să îți clarifici opțiunea succesorală, adică acceptarea sau renunțarea, și să obții de la notar certificatul de moștenitor. Dacă moștenești un imobil, urmează și înregistrarea dreptului în Registrul bunurilor imobile.

Primul lucru pe care merită să îl verifici este termenul. În regimul nou, termenul obișnuit de acceptare este de 12 luni de la deces. Nu trebuie să aștepți să treacă acest an pentru a merge la notar. Dimpotrivă, în acest interval trebuie să te ocupi de acceptare.

Există însă moșteniri pentru care se aplică regulile anterioare. Un deces din 2018, unul din 2024 și unul din 2026 pot duce la soluții diferite, chiar dacă familia începe actele în aceeași zi.

Ce reguli se aplică moștenirii tale

Reforma moștenirii a intrat în vigoare la 1 aprilie 2026. Separat, art. 48 din Legea de punere în aplicare a Codului civil stabilește aplicarea modificărilor la moștenirile persoanelor decedate la 1 ianuarie 2026 sau ulterior. Cele două date nu trebuie confundate. Pentru decesele din ianuarie-martie 2026 există o dificultate de tranziție: art. 50 alin. (2) păstrează, pentru modul și termenul opțiunii, trimiterea la legea în vigoare la deschiderea moștenirii. De aceea, în aceste dosare, termenul și efectele actelor deja făcute trebuie verificate punctual; nu aplica automat regula de 12 luni. Legea nr. 1125/2002, art. 48-50, Legea nr. 330/2025, art. XLI.

Ca punct de orientare:

Data decesului	Ce trebuie verificat
Până la 28 februarie 2019 inclusiv	Regimul vechi, în care termenul obișnuit de acceptare era de 6 luni.
1 martie 2019-31 decembrie 2025	Regimul bazat pe dobândirea moștenirii sub rezerva renunțării. Termenul obișnuit de renunțare era de 3 luni din momentul în care ai aflat despre transmiterea moștenirii către tine și despre dreptul tău de a moșteni.
1 ianuarie-31 martie 2026	Perioadă de tranziție: se verifică împreună art. 48 și art. 50 alin. (2), inclusiv opțiunile deja exprimate.
De la 1 aprilie 2026	Regimul nou, cu acceptare activă și termenul obișnuit de 12 luni.

Pentru anumite moșteniri din perioada 1 martie 2019-31 decembrie 2025, în lipsa unei opțiuni succesorale deja exprimate în condițiile legii, există o procedură specială de somație. Notarul o aplică atunci când, după investigații, nu a putut identifica ori contacta moștenitorii vizați. Dacă un asemenea moștenitor nu depune declarația autentică de acceptare la notarul care ține dosarul în termen de un an de la publicarea somației în Monitorul Oficial, se consideră decăzut din dreptul la moștenire. Nu este un termen nou acordat tuturor moștenitorilor din această perioadă.

Sancțiunea nu se aplică dacă notarul notificase moștenitorul până la 31 decembrie 2025 despre deschiderea moștenirii și chemarea lui la moștenire, la domiciliul sau reședința din Registrul de stat al populației, chiar dacă notificarea nu a fost primită. Dacă notificarea a fost trimisă la altă adresă, ea trebuie să fi fost primită. Legea protejează și drepturile celor care, neputând prezenta notarului dovezile necesare, stabilesc în instanță faptele pentru dobândirea calității de moștenitor. Procedura și excepțiile sunt prevăzute la art. 50 alin. (3)-(7) din Legea nr. 1125/2002, introduse prin Legea nr. 251/2025.

Cine moștenește dacă nu există testament

Moștenirea fără testament se împarte potrivit ordinii stabilite de Codul civil. În regimul nou, prima clasă cuprinde descendenții persoanei decedate și soțul supraviețuitor. Copiii și soțul moștenesc în cote egale.

De exemplu, dacă rămân soția și doi copii, fiecare primește câte o treime din moștenire. Dacă un copil a murit înaintea părintelui său, partea lui poate reveni propriilor copii, prin reprezentare succesorală. Codul civil, art. 2178.

Clasele următoare sunt chemate în ordinea legii. Părinții defunctului și descendenții acestora fac parte din clasa a doua. Ei nu împart automat moștenirea cu soțul și copiii din prima clasă. Nici frații nu primesc obligatoriu o parte doar fiindcă sunt rude apropiate. Codul civil, art. 2179.

Dacă nu există descendenți, soțul supraviețuitor cu drept la moștenire este chemat, ca regulă, la întreaga moștenire legală, fără să o împartă cu părinții defunctului. Codul civil, art. 2178 și 2184.

Când moștenește alături de alți moștenitori din prima clasă, soțul poate primi, peste cota sa, mobilierul și obiectele de uz casnic folosite în comun, în măsura necesară menținerii gospodăriei. Legea numește acest drept „preciput”. Sunt exceptate bunurile accesorii ale unui imobil care nu pot fi separate fără deteriorarea lui. Codul civil, art. 2186.

Concubinajul, chiar de lungă durată, nu echivalează cu statutul de soț pentru moștenirea legală. Partenerul poate avea însă drepturi în baza unui testament sau drepturi proprii asupra unor bunuri.

În moștenire intră tot apartamentul familiei?

Depinde cui îi aparținea. Dacă apartamentul era bun comun al soților, mai întâi se delimitează partea soțului supraviețuitor. Numai partea defunctului intră în moștenire. Faptul că în acte apare un singur nume nu rezolvă întotdeauna problema regimului matrimonial.

Să presupunem că soții aveau cote egale într-un apartament comun, iar după decesul soțului rămân soția și doi copii. Soția își păstrează jumătatea proprie. Cealaltă jumătate se împarte în trei: la final, soția are două treimi din apartament, iar fiecare copil câte o șesime. Exemplul presupune lipsa unui testament și aplicarea regimului nou.

La ce notar te adresezi

Pentru deschiderea unui dosar nou este necesară o cerere autentificată notarial de deschidere a procedurii succesorale. Cererea poate fi depusă la oricare notar din Republica Moldova, dacă procedura nu a fost deja deschisă. Dosarul este instrumentat de primul notar sesizat care l-a înregistrat în registrul succesoral.

Dacă o rudă a deschis deja procedura, trebuie identificat notarul care o desfășoară. Fiecare moștenitor nu deschide un dosar separat pentru aceeași persoană decedată. Transferul unui dosar are condiții proprii. Legea privind procedura notarială, art. 69 alin. (1) și art. 70 alin. (1)-(2).

Notarul verifică existența unui dosar anterior și a informațiilor despre testamente. Nu este necesar să știi dinainte la ce birou a făcut defunctul testamentul pentru a începe verificările.

Ce acte sunt necesare pentru moștenire

La prima discuție cu notarul, pregătește ce ai din următoarele:

• actul tău de identitate;
• actul care confirmă decesul;
• certificatele de naștere, căsătorie sau alte acte care dovedesc rudenia și schimbările de nume;
• testamentul, dacă îl ai;
• datele cunoscute despre ceilalți moștenitori și despre ultimul domiciliu al defunctului;
• documentele despre bunuri și datorii: contracte, acte cadastrale, informații despre conturi, credite ori participații într-o firmă;
• procura, dacă te reprezintă altcineva.

Lista se adaptează situației. Unele date pot fi verificate în registre, iar pentru altele trebuie cerute documente din arhivă sau din străinătate. Nu amâna discuția despre acceptare până când ai adunat toate actele apartamentului. Acestea sunt etape diferite.

Dacă numele mamei apare diferit în două documente, de exemplu, poate fi necesar un act suplimentar sau corectarea unei înregistrări. O asemenea diferență nu înseamnă automat că ai pierdut dreptul la moștenire.

Cum se acceptă moștenirea

În regimul nou, Codul civil prevede două modalități: declarația autentică de acceptare depusă la notarul care desfășoară procedura sau intrarea în posesia masei succesorale. Declarația poate fi autentificată și de un alt notar ori de o altă persoană abilitată, dar trebuie depusă la notarul care desfășoară procedura succesorală înainte de expirarea termenului de acceptare. Semnarea actului la alt notar înainte de termen nu este suficientă dacă declarația este depusă prea târziu la notarul care ține dosarul. Codul civil, art. 2390 alin. (2).

Intrarea în posesia unei părți din moștenire înseamnă acceptarea întregii mase succesorale, indiferent unde se află bunurile și ce cuprinde aceasta. Aceasta nu înlătură cotele celorlalți moștenitori. Ceea ce trebuie analizat în fiecare caz este dacă faptele concrete constituie intrare în posesie. Păstrează dovezile acțiunilor și ale datei lor. O simplă discuție în familie despre cine va primi casa nu înlocuiește acceptarea. Codul civil, art. 2390 alin. (6).

Dacă ai acceptat prin intrare în posesie, legea interzice să dispui de masa succesorală până la expirarea termenului de acceptare și până la primirea certificatului de moștenitor.

Pentru un minor există reguli de reprezentare și autorizare. Notarul trebuie să înștiințeze de îndată autoritatea tutelară despre moștenire și termen. Dacă, până la expirarea termenului de acceptare, autoritatea nu a primit nicio cerere de autorizare a acceptării sau renunțării în numele copilului, decide ea însăși dacă acceptă ori renunță în numele lui. Decizia se comunică notarului în cel mult o lună de la expirarea termenului și este considerată o opțiune exprimată în termen. Același mecanism privește și adultul pentru care s-a inițiat procedura unei măsuri de ocrotire judiciară. Codul civil, art. 2390 alin. (3)-(5).

Care este termenul de acceptare și ce faci dacă l-ai depășit

Regula nouă este de 12 luni de la deschiderea moștenirii, adică, de regulă, de la deces. Există situații speciale în care începutul termenului este diferit, inclusiv când legătura de rudenie pe care se bazează dreptul este cunoscută ulterior.

Faptul că locuiești peste hotare nu mută, prin el însuși, începutul termenului la data revenirii în Moldova.

Dacă ai omis termenul din motive întemeiate, notarul poate să îl prelungească sau să stabilească unul nou, dacă ceilalți moștenitori nu obiectează. Când condițiile acestei soluții nu sunt întrunite, cererea se soluționează de instanță. Codul civil, art. 2391.

Înainte să ceri ceea ce se numește frecvent „restabilirea termenului de acceptare a moștenirii”, trebuie verificat dacă ai acceptat deja prin intrare în posesie. Dovedirea unei acceptări în termen și obținerea unui termen nou sunt probleme diferite. Strânge actele medicale, corespondența și celelalte dovezi relevante; simpla afirmație „nu am știut legea” nu garantează admiterea cererii.

Ce este certificatul de moștenitor

Certificatul de moștenitor confirmă dreptul la moștenire și, când sunt mai mulți moștenitori, cotele succesorale. Potrivit regulii actuale, lista bunurilor nu se include în acest certificat.

Certificatul nu este un acord prin care frații hotărăsc că unul ia apartamentul, iar altul terenul. Pentru această împărțire poate fi necesar un partaj. Nici faptul că un moștenitor s-a adresat primul notarului nu îl transformă în proprietarul întregii averi. Codul civil, art. 2542 alin. (1) și (3).

Notarul eliberează certificatul după stabilirea cu certitudine a faptelor necesare. Durata depinde de regimul aplicabil, identificarea moștenitorilor, actele disponibile și eventualele litigii. Nu confunda termenul de acceptare cu o promisiune că dosarul va fi terminat exact într-un an. În condițiile legii poate fi eliberat anterior un certificat de calitate de moștenitor, cu efecte diferite. Codul civil, art. 2548 alin. (3).

După obținerea certificatului, verifică formalitățile pentru fiecare bun. Pentru imobile, dreptul se înregistrează în Registrul bunurilor imobile. Băncile și registrele altor bunuri au propriile cerințe documentare. Actele pentru înregistrarea moștenirii unui imobil, ASP.

Cât costă moștenirea la notar

Costul total are mai multe componente. Taxa de stat pentru eliberarea certificatului este, potrivit grilei legale, de 5 lei pentru moștenitorii de clasa I, 10 lei pentru clasa a II-a și 15 lei pentru ceilalți. Aceste sume nu reprezintă prețul întregii proceduri. Legea taxei de stat nr. 213/2023, anexa nr. 1, pct. 8.15.

Separat se calculează plata pentru serviciile notariale. Grila de bază pentru certificat este de 0,5% din valoarea moștenirii pentru clasa I, 0,7% pentru clasa a II-a și 1% pentru ceilalți moștenitori. Pentru imobilele din sate sau comune, cu excepția terenurilor agricole și a celor fără construcții, legea stabilește 150 de lei pentru fiecare imobil. Există și scutiri sau reduceri, în condițiile legii. Legea nr. 271/2003, art. 9 și 12.

Pot apărea și cheltuieli pentru acte suplimentare, traduceri, procuri și înregistrarea bunurilor. Cere un calcul defalcat și întreabă ce valoare este folosită la calcul. Un preț spus la telefon, fără date despre dosar, poate fi incomplet.

Dacă moștenirea are datorii sau există un testament

În moștenire pot intra credite și alte obligații transmisibile. Nu poți păstra apartamentul și respinge separat creditul defunctului. Nici protejarea averii tale proprii nu trebuie presupusă automat: legea reglementează mecanisme și condiții pentru limitarea răspunderii. Detaliile sunt în articolul despre renunțarea la moștenire și datorii.

Un testament poate schimba persoanele și cotele chemate la moștenire. Legea protejează însă anumite persoane prin rezerva succesorală: cel puțin jumătate din cota care li s-ar fi cuvenit fără testament. Printre persoanele care pot avea dreptul la rezervă se numără moștenitorii legali de clasa întâi și părinții defunctului. Pentru fiecare se aplică aceeași condiție: la deschiderea moștenirii, defunctul trebuia să aibă nemijlocit față de persoana respectivă o obligație de întreținere potrivit Codului familiei. Condiția privește și copiii, și soțul supraviețuitor.

Pentru părinți trebuie verificat și dacă ar fi fost chemați la moștenirea legală în lipsa testamentului. Dacă un moștenitor din prima clasă îi exclude, părinții nu obțin o cotă prin simpla invocare a rezervei. Obligația de întreținere nu înlocuiește această verificare. Codul civil, art. 2184 și 2530-2531.

Existența testamentului nu înlocuiește procedura de acceptare. Despre întocmire și litigii, citește testamentul în Moldova.

Poți perfecta moștenirea din străinătate?

În multe dosare, poți folosi o declarație autentificată și un reprezentant cu procură. Documentele întocmite la un notar străin pot necesita apostilă sau legalizare și traducere, în funcție de stat și de tratatele aplicabile. Verifică textul procurii cu notarul din Moldova înainte de semnare. Explicațiile MAE despre actele notariale.

Dacă persoana decedată locuia în alt stat ori există bunuri în mai multe țări, trebuie verificată separat legea aplicabilă. Vezi moștenirea din străinătate, prin procură.

Cu ce începi concret

Notează data decesului, adună actele de identitate și de stare civilă disponibile și află dacă există deja un dosar succesoral. Cere notarului să îți precizeze termenul aplicabil și ce trebuie făcut pentru acceptare. După aceea poți completa documentele bunurilor, clarifica datoriile și solicita certificatul.

Dacă termenul a fost depășit, există un testament contestat sau o rudă refuză să îți recunoască drepturile, o consultație juridică pornită de la documente ajută la alegerea demersului potrivit. Pentru prima analiză sunt utile data decesului, gradul de rudenie, actele disponibile și informația despre notarul care ține dosarul.

Informații generale despre legislația Republicii Moldova, verificate la 28 octombrie 2026. Soluția unui dosar depinde de data decesului și de actele sale.