Testamentul în Moldova: cum îl întocmești la notar și când poate fi contestat

Un testament îți permite să stabilești ce se va întâmpla cu patrimoniul tău după deces. Îl faci personal și îl poți revoca. Persoana indicată în testament nu devine proprietar cât timp ești în viață.

Cele mai multe probleme apar din formulări neclare, ignorarea drepturilor unor membri ai familiei sau îndoieli privind voința autorului. Autentificarea la notar ajută la prevenirea acestor situații, fără să facă testamentul imposibil de contestat.

Cine poate face un testament

Testamentul exprimă voința persoanei care dispune de patrimoniul său. Nu îl poate face un copil în numele părintelui și nici un reprezentant cu procură. Fiecare autor întocmește propriul testament; două persoane nu pot dispune prin același testament una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terț. Codul civil, art. 2191-2192.

Codul civil permite minorului să întocmească testament de la 16 ani, fără consimțământul părinților ori al curatorului. Codul civil, art. 2194.

În cazul unui adult căruia i s-a instituit tutela ca măsură de ocrotire judiciară, întocmirea sau modificarea testamentului necesită autorizarea consiliului de familie ori, în lipsa acestuia, a autorității tutelare. Persoana îl face singură; tutorele nu o poate asista sau reprezenta la acest act. Revocarea unui testament o poate face de sine stătător. Această regulă nu trebuie extinsă automat asupra tuturor formelor de ocrotire. Codul civil, art. 130.

Vârsta înaintată, singură, nu anulează capacitatea de a face testament. Contează situația persoanei și voința sa în momentul întocmirii actului.

Cum se face un testament la notar

Începi cu o discuție despre ce dorești să lași și cui. Notarul întocmește actul pe baza declarației tale sau a unui text pe care îl prezinți ca fiind testamentul tău. Potrivit procedurii notariale, notarul redactează testamentul, îl citește cu voce tare și ți-l dă să iei cunoștință de el; apoi îl semnezi. Dacă vii cu un text deja redactat, notarul îți explică legalitatea și efectele juridice ale dispozițiilor. Dacă insiști să fie autentificat textul tău, notarul îl autentifică în redacția prezentată, cu respectarea condițiilor legale de autentificare și a regulilor privind refuzul actelor contrare legii sau bunelor moravuri. În acest caz, notarul nu răspunde pentru formularea dispozițiilor testamentare. Codul civil, art. 2217 alin. (2) și art. 2226, Legea nr. 246/2018, art. 8 și art. 44 alin. (3)-(4).

Dacă nu poți semna testamentul, la întocmirea și autentificarea lui participă o persoană desemnată de tine să semneze în locul tău și doi martori, cu respectarea cerințelor legale. Tu exprimi voința testamentară; persoana desemnată doar semnează în locul tău. Aceasta nu înseamnă întocmirea testamentului prin reprezentant. Nu poate semna în locul tău nici un martor, nici o persoană care primește ceva prin testament. Codul civil, art. 2192 și 2218, Legea nr. 246/2018, art. 45 alin. (1)-(2).

Pregătește actul de identitate, datele persoanelor pe care vrei să le desemnezi și informații exacte despre bunurile vizate. Pentru autentificarea testamentului, notarul nu îți cere dovezi ale dreptului de proprietate asupra patrimoniului testat. Dacă ai documente cu datele bunurilor, le poți folosi pentru o descriere precisă; prezentarea lor nu este o condiție pentru a face testamentul. Notarul îți va explica celelalte formalități și plățile aplicabile. Legea nr. 246/2018, art. 44 alin. (2).

Merită clarificate câteva alegeri înainte de redactare:

• vrei să lași întregul patrimoniu, o cotă din el sau un anumit bun;
• cui îi revine restul patrimoniului;
• ce dorești să se întâmple dacă persoana desemnată moare înaintea ta;
• există bunuri comune cu soțul ori bunuri în altă țară;
• există persoane care ar putea cere rezerva succesorală.

Diferența dintre „îl desemnez moștenitor” și „îi las acest bun” poate avea efecte juridice. Nu folosi un model găsit online fără să verifici dacă exprimă rezultatul dorit.

Dacă ești cetățean al Republicii Moldova și te afli peste hotare, testamentul poate fi autentificat și de reprezentantul misiunii diplomatice sau al oficiului consular, în condițiile legii. Verifică înainte programarea și documentele la misiunea respectivă. Codul civil, art. 2226 alin. (3).

Este valabil un testament făcut acasă?

Codul civil recunoaște și testamentul olograf, întocmit personal de autor printr-o declarație scrisă și semnată. Pentru această formă, scrie-l integral de mână, de la primul la ultimul cuvânt, cu data completă (ziua, luna și anul) și semnătura ta. Un text tipărit și doar semnat nu este testament olograf. Mijloacele tehnice sunt permise expres doar la redactarea testamentului autentic. Legea reglementează și semnătura, modificările și situațiile în care data lipsește. După deces, un asemenea înscris trebuie prezentat notarului pentru procedura prevăzută de lege. Codul civil, art. 2219 și 2223-2225.

O conversație, o înregistrare video sau promisiunea „casa va rămâne a ta” nu înlocuiește, prin ea însăși, una dintre formele testamentare cerute de lege. Nici orice hârtie intitulată „testament” nu este automat valabilă.

Dacă ai deja un înscris făcut acasă, îl poți discuta cu notarul cât timp îl mai poți corecta sau înlocui personal. Pentru testamentul olograf există și posibilitatea păstrării la notar, la cererea autorului, cu eliberarea unei dovezi de depunere. Codul civil, art. 2224.

Poți lăsa totul unei singure persoane?

Poți desemna prin testament o anumită persoană, inclusiv din afara familiei. Trebuie însă verificată rezerva succesorală, adică partea protejată de lege pentru anumite persoane.

În reglementarea actuală, sunt vizați moștenitorii legali de clasa întâi și părinții defunctului, dacă la deschiderea moștenirii defunctul avea nemijlocit față de persoana respectivă o obligație de întreținere potrivit Codului familiei. Rezerva este de cel puțin jumătate din cota care i s-ar fi cuvenit acelei persoane la moștenirea legală. Codul civil, art. 2530.

În regimul nou, soțul supraviețuitor face parte din clasa întâi, alături de descendenți. Părinții sunt în clasa a doua, deci pot fi excluși de la moștenirea legală și de soț, nu numai de copii. Pentru rezervă se verifică dacă părinții ar fi fost chemați la moștenirea legală în lipsa testamentului. Dacă îi exclude un moștenitor din clasa întâi, simpla invocare a rezervei nu le creează o cotă. La calcul contează și renunțările la moștenire. Codul civil, art. 2178-2179, 2184 și 2531.

Prin urmare, simplul fapt că cineva este copilul adult al autorului nu îi garantează în orice situație o rezervă. Condiția întreținerii se verifică juridic, pentru persoana concretă.

De exemplu, un copil minor sau un copil major inapt de muncă, care are nevoie de sprijin material, poate avea dreptul la rezervă. Un fiu de 35 de ani, apt de muncă, de regulă nu are acest drept. La fel, părinții au rezervă doar dacă defunctul era obligat să-i întrețină, de exemplu pentru că erau inapți de muncă și aveau nevoie de sprijin material. Codul familiei, art. 74, 78 și 80.

Cererea unei rezerve și contestarea valabilității testamentului sunt demersuri diferite. Un testament poate fi valabil, iar o persoană îndreptățită să aibă totuși o pretenție privind partea sa protejată.

Dacă testamentul încalcă rezerva succesorală, testamentul sau dispoziția testamentară devine caducă în măsura acelei încălcări, adică nu produce efecte în partea care atinge rezerva. Aceasta nu înseamnă anularea întregului testament. Codul civil, art. 2388 lit. d).

Ce reguli se aplică unui testament mai vechi

Data testamentului și data decesului răspund la întrebări diferite. Reforma a intrat în vigoare la 1 aprilie 2026, după ce intrarea în vigoare a fost amânată prin Legea nr. 330/2025, iar art. 48 din Legea nr. 1125/2002 prevede că modificările cărții despre moștenire se aplică moștenirii persoanelor decedate la 1 ianuarie 2026 sau după această dată. Legea nr. 251/2025, art. III alin. (1), Legea nr. 330/2025, art. XLI, Legea nr. 1125/2002, art. 48.

Art. 49 păstrează validitatea dispozițiilor testamentare întocmite înainte de 1 ianuarie 2026, dacă au respectat legea în vigoare când au fost făcute. Un testament din 2020 nu devine nevalabil doar pentru că legea s-a schimbat. Dacă autorul moare în noiembrie 2026, valabilitatea dispozițiilor vechi se verifică după legea de la întocmire, iar rezerva succesorală se stabilește potrivit regulilor noi aplicabile moștenirii. Data veche a testamentului nu păstrează automat vechile reguli de calcul al rezervei. Legea nr. 1125/2002, art. 48-49.

Poți lăsa bunuri persoanei care te ajută să faci testamentul?

Legea prevede că sunt anulabile dispozițiile în favoarea notarului care autentifică testamentul, a interpretului și a martorilor implicați în condițiile legii, precum și a persoanei care a acordat asistență juridică la redactare. Restricțiile îi privesc și pe preoții care l-au asistat religios pe autor în boala care a dus la deces, personalul medical care l-a îngrijit în acea boală și instituția medicală pentru care acesta lucrează.

Există excepții pentru persoana cu vocație de moștenitor legal și pentru dispozițiile de remunerare potrivite atât cu situația materială a autorului, cât și cu serviciile prestate. Este vorba despre anulabilitatea dispozițiilor respective, nu despre anularea automată a întregului testament. Codul civil, art. 2195.

Poți modifica sau revoca testamentul?

Poți revoca oricând întregul testament sau numai anumite dispoziții. O modalitate este întocmirea unui testament nou, care poate avea o altă formă decât cel revocat, cu respectarea cerințelor legale ale acelei forme. Dacă intenția ta s-a schimbat, clarifică la notar ce dispoziții vechi se păstrează și care se revocă. Codul civil, art. 2381-2382.

Testamentul poate fi revocat și printr-o declarație de revocare autentificată la notar, după aceleași reguli ca testamentul. Printr-o singură declarație poți revoca unul sau mai multe testamente. La declarație se anexează copia testamentului revocat; dacă nu o ai, notarul obține, la cererea ta, informația din Registrul electronic al dosarelor succesorale și testamentelor, unde se înregistrează și revocarea. Legea nr. 246/2018, art. 44 alin. (6)-(7).

Legea recunoaște și revocarea prin distrugerea înscrisului care conține testamentul, cu intenția de a-l revoca. Nu te baza pe simpla distrugere a unei fotocopii: poate exista un original sau un exemplar păstrat în arhivă. Nici adăugarea unor cuvinte pe o copie nu garantează modificarea valabilă a dispoziției autentificate. Codul civil, art. 2383.

Un divorț este un motiv să îți revizuiești testamentul. Ca regulă, desemnarea soțului ca moștenitor devine caducă, adică nu mai produce efecte, dacă căsătoria a fost desfăcută înainte de deces sau este nulă. Legea include și anumite situații în care procedura divorțului fusese inițiată. Există însă o excepție: dispoziția se poate păstra dacă se prezumă că ai fi făcut-o și în acele împrejurări. Codul civil, art. 2208 alin. (1)-(2).

Testamentul se deosebește aici de donație. Prin testament dispui pentru după deces; o donație produce efecte potrivit propriului contract și nu poate fi retrasă doar fiindcă donatorul s-a răzgândit.

Când poate fi contestat un testament

Nemulțumirea față de împărțirea averii nu este suficientă. Trebuie identificat un motiv juridic și demonstrat cu probe.

În funcție de situație, se verifică respectarea formei, autenticitatea semnăturii, capacitatea și discernământul autorului ori existența unei erori sau a violenței care i-a afectat voința. Pentru anulabilitatea din eroare sau violență există reguli speciale. Codul civil, art. 2216 și 2209-2211.

În cazul anulării pentru eroare sau violență, cererea trebuie să provină de la persoana care ar beneficia nemijlocit de anularea dispoziției. Pentru eroarea care privește o anumită persoană, legea prevede și o limitare specială a celor care pot cere anularea. Codul civil, art. 2210.

Actele medicale din perioada întocmirii pot fi importante, dar un diagnostic nu dovedește automat că persoana nu putea face testament. În alte dosare sunt relevante originalul înscrisului, documentele notariale, martorii sau o expertiză. Probele trebuie legate de motivul invocat și de momentul semnării.

Care este termenul de contestare

Pentru acțiunea în anulare reglementată de art. 2211, termenul este de un an de la aflarea temeiului de anulabilitate, iar acțiunea nu poate fi înaintată după trei ani de la deschiderea moștenirii. Se verifică și regulile legale privind suspendarea prescripției. Codul civil, art. 2211.

Aceste termene nu trebuie prezentate ca o regulă unică pentru orice problemă numită în vorbirea curentă „contestare testament”. Nulitatea, rezerva succesorală sau contestarea unui certificat pot presupune analize diferite.

Ce faci dacă suspectezi o problemă

Identifică notarul care ține dosarul, află pe ce testament se bazează procedura și obține documentele la care ai drept de acces. Păstrează probele și datele la care ai aflat informațiile relevante.

Dacă există risc de înstrăinare a bunurilor, trebuie evaluată și necesitatea unor măsuri de asigurare. O simplă obiecție trimisă unei rude nu ține locul unei acțiuni în instanță și nu conservă automat toate termenele.

Pentru analiza cu un avocat pentru moșteniri, sunt utile testamentul sau datele lui, actele de rudenie, data decesului și documentele care susțin problema invocată. Dacă nu există litigiu și vrei să îți pregătești propriul testament, începe prin a descrie exact cum dorești să fie împărțită averea. Procedura de după deces este explicată în ghidul moștenirii în Moldova.

Informații verificate la 3 noiembrie 2026.